miercuri, 28 decembrie 2016

COLIND PE ULIŢA VIEŢII

Termin anul aşa cum l-am început, într-o mare criză de timp, în luptă cu nemiloasele secunde în încercarea de a prinde cât mai multe clipe de viaţă pline de senin. Şi nu că aş fi avut vreun dubiu la început de an că voi fi mai lejer spre final, căci experienţa ultimilor ani mi-a arătat că timpul, chiar dacă ne-a fost dat ca prieten pentru o bucată de drum, e înşelător, niciodată nu-şi doreşte răgazul după care omul tânjeşte deseori spre a trăi clipa.
Ştiu că au venit şi trecut sărbătorile Crăciunului (mai corect spus cele care au avut în centru Naşterea Domnului), ştiu că m-aţi citat şi chemat prin câte un tag pe ici şi pe colo, dar cred că la fel de bine ştiţi că în perioada asta locul meu era în alt parte, acolo unde am şi fost, căci bucuria de a fi lângă cei păstoriţi, mai ales cu cei tineri pentru multe momente, este o bucurie specială, una care dincolo de responsabilitate, impune mulţumirea.  
Poate că vi se poate părea banal să vă spun că încerc ca măcar o dată pe săptămână să trec pe la prichindeii de la şcoală pentru a sta de vorbă cu ei un pic, pentru a le spune o povestioară ori pentru cânta ceva cu ei. Poate că la fel de banal vi se poate părea şi faptul că, anul ăsta, deja tradiţie, am colindat alături de mulţi tineri, zeci de tineri,
pe uliţele satului,
fiind primiţi în răspântii şi pe la porţi, de bunii gospodari, cu ceai cald, cu vin fiert (pentru adulţi), cu covrigi, mere, portocale, nuci şi gogoşi,
vestind prin colind,

aşa cum ne-am priceput, naşterea  pruncului dumnezeiesc într-o lume în care, parcă, nimic n-ar mai fi nou sub soare.

Ar fi de prisos, dar o fac totuşi, să vă spun cât de bucuroşi au fost copiii care şi-au primit, după slujba de Crăciun, din partea Moşului (da, a venit Moşul şi la biserică, chiar dacă unii contestă vehement şi acest lucru uitând că pentru seninul de pe chipul copiilor un compromis atât de mic nu e un efort prea mare şi nici nu alterează credinţa),
darurile mult prea meritate, ori faptul că, şi-n acest an, ne-am bucurat de tinerii, deja adulţi, care au interpretat rolurile Stelei Mari
atât după slujbă, cât şi prin curţile noastre,
după slujbă, după cât li s-a putut, secondaţi fiind de cete şi cete de „mici stelari” care au vestit şi ei, cu obrajii rumeni de ger, aceeaşi naştere sfântă.
Mesaje voastre le-am primit, după putinţă şi ştiinţă am răspuns, chiar dacă unele mesaje, din cauza reţelelor mult prea încărcate, bag seama că n-au ajuns, pentru care motiv, vă spun, celor care n-aţi primit mesajul meu ori l-aţi primit truncheat, că gândul bun  a fost trimis, chiar dacă, repet, din motive tehnice, nu v-a apărut pe ecranul telefoanelor.
Restul chiar e banal, vă e cunoscut, preparate şi preparate, zile obositoare şi mâncare ne-arsă din lipsă de activitate fizică prea mare, planuri şi bilanţuri, retuşări şi trasări de noi drumuri care, dincolo de stradul de anduranţă făcut de speranţă, are nevoie şi de un covor asfaltic realizat din răbdare şi muncă multă.
Nici nu ştiu dacă rândurile mele de faţă pot fi socotite ca fiind blog, oricum nu contează, că nu fac asta pentru rating, că n-am contract cu nimeni, dar am zis că, prin aceste rânduri, să-mi justific cumva absenţa şi să vă mulţumesc pentru gândurile voastre bune.
Spre final, chiar dacă poate părerea nedrept, ştiind însă că îngăduinţa divină e mult mai mare decât încercarea noastră de a o încerca, aş dori să închei cu cuvintele apostolului Pavel care spune aşa: "Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi." (I Tesaloniceni 5, 18)
p.s Pentru cei care-şi făceau grijă, ori şi mai bine, pentru cei care îmi purtau de grijă, să ştiţi, după toate aceste sărbători nu m-am îngrăşat deloc, sunt la fel de slab şi am rămas, cum cred că bine ştiţi, acelaşi om simplu de la ţară, colindător pe uliţele vieţii.



50 de comentarii:

  1. măi, vic, ce talent ai tu să fii citit dintr-o răsuflare și să nu plictisești, măi, câtuși de puțin..
    apăi, fie. ai momentul ăsta de glorie, te las lui întru totul, mai vin când e rost de tacla și ciorovăială - totul e să nu uiți să mă tragi de codițe.. ceva..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Apăi noroc cu pozele, că nu cred să fi fost cuvintele cauza ne-răsuflării tale. :)) Mulţam de apreciere, ştiu că, venind din partea ta, critic modern şi fără de milă uneori, e chiar fără periere.
      Şi da, vei avea şi bloguri de cârcotit, numai să-mi fac olea' de timp să le scriu.

      Ștergere
    2. uh, da' nimic nu mai crezi, măi... așa ceva!!..
      asta cu perierea este genială. mulțam'.
      probabil de-aia mă și grăbii să intervin (posibil tot de la asta și citirea dintr-o răsuflare :)) )
      pentru tine: acu' chiar avusei milă. trust me, man.

      Ștergere
    3. Şi da, nu te-ai schimbat deloc, chiar şi atunci când scrie omul binişor, tot încerci să-l prinzi în ofsaid, măcar în comentarii. :))

      Ștergere
    4. ups.. să schimb.. să schimb...
      uai, vic? :(
      app, să-mi trimiți și mie un link cu ce zici tu acolo.. scrisul binișor.. alea.. alea.. :D
      (vezi că mai stau nițel p-aci, pân' ce apar la teveu paparudele alea să-și etaleze orgoliul făcut franjuri și cocoșenia de pierdanți pe seama poporului. trist).

      Ștergere
    5. Apăi eu la politică nu mă uit, mă uit doar la filme româneşti vechi şi filme de oscar, mă liniştesc vremurile de dinainte, cele prezente le ştiu, că le trăiesc, iar pe cele viitoare, cum să-ţi zic, chiar de le voi trăi, nu voi avea timp să le "legumesc" ca pe cele trecute.
      Nu-ţi dau link, sunt zgârcit. :))

      Ștergere
    6. hmm.. cele prezente nu le poți trăi fără să le știi cu adevărat și doar trăindu-le inerțial. nu se pot delimita lucrurile, cu atât mai mult trecutul părinților noștri de prezentul nostru și, mai ales, de viitorul copiilor noștri. delimitarea asta duce la absenteism și, paradoxal, vină.

      Ștergere
    7. Nu le poţi cunoaşte pe toate, cercetăm tot ce "ne pică în mână", învăţăm mereu, dar, cel puţin în cazul meu aşa este, constatăm mereu că şi lucrurile pe care aparent credeam că le cunoaştem la perfecţie, au ascunzişurile lor.

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Să fie, cu bucurie, şi la casa ta, Cristina!

      Ștergere
  3. Hehe, chiar m-am gandit intr-o zi, dupa ce abia trecuse Parintele pe la noi cu icoana Nasterii Domnului, ca "si Parintele Victor o fi umbland acum cu icoana sau cu colindul". Stiam din anii trecuti ce activitati frumoase aveti cu tinerii din sat si m-am gandit cu drag si am zambit in sinea mea cu bucurie ca oamenii si lucrurile inca mai sunt asa cum trebuie sa fie :)
    An nou cu bucurie in suflet si cu bucurii pe ulitele vietii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multe-s lucrările într-o parohie, chiar dacă, aparent, ai zice că nu-s prea multe de făcut. Cele nevăzute nu se spun de multe ori, şi-i mai bine aşa, iar cele văzute, chiar dacă se pot spune, nu-s de laudă (neapărat), ci sunt doar lucrările ce, în mod firesc, trebuie să fie făcute.
      Îţi mulţumesc frumos de gândul bun şi-ţi doresc clipe de bucurie la final de an alături de cei dragi ţie!

      Ștergere
  4. Modest ca totdeauna! Mi-au luminat fata vorbele si pozele.
    Un an nou luminos, plin de bucurii si impliniri, va doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu ştiu cât de modest, dar cu siguranţă, simplu.
      Un an nou cu sănătate maximă şi bucurie să fie şi la tine, Mari!

      Ștergere
  5. Frumoasa povestea ,dar tot lipseste o colinda cintata de colindatorii d-voastra

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-am decât frânturi de colinde filmate, pe fugă, de pe telefon. Şi cum telefonul nu e unul performant care să redea cum se cuvine cântecul, mai bine nu postez. Poate că anul următor vom filma cu ceva mai performant, să ajungem acolo.

      Ștergere
  6. suna si arata foarte frumos . sarbatori fericite in continuare si un an nou groaznic de bun :D !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar a fost frumos, chiar dacă, din nefericire, sunt tot mai puţini tineri, natalitatea, cam ca peste tot, fiind atât de scăzută... .
      Mulţumesc frumos de urare, Corina! Un an nou binecuvântat cu răbdare şi spor în cele bune să ai şi tu!

      Ștergere
  7. Frumoasă povestea!!Mă bucur să constant că încă se păstrează tradițiile și unele chiar noi.. ..
    Sunt cu sufletul și cu inima alături de voi oameni frumoși.
    Sărbători fericite!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos pentru gând, Madalina! Vă aşteptăm şi pe voi anul ce vine, doar sunteţi de-ai satului, nu?

      Ștergere
  8. Cat ma bucur ca pastrati traditiile si obiceiurile atat de frumos. Chiar te-am pomenit in aceste zile de Craciun si ii povesteam sotului ca mergi la colindat cu cei de acolo si cat de minunat este.
    Uite asa ne insufli si noua din aceste obiceiuri si ne faci sa nu uitam de ele, sau ne amintim cu drag de vremurile cand mergeam si noi cu colinda.
    Sa aveti tu totii un An Nou cu sanatate ca sa puteti sa realizati in continuare lucruri frumoase!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rocsi, noi, cei de aici, ne uităm mereu spre nordul ţării şi gândim că acolo, la voi, sunt mult mai multe tradiţii, mult ma multe ca aici unde, comunismul, prin o parte din oamenii ce-i slujeau, au distrus multe tradiţii locale. Eu ştiu că nu pot face minuni, dar, cel puţin cât pot, încerc să fiu alături de oameni cu toată credinţa mea.
      Un an nou bun şi binecuvântat să fie şi la voi!

      Ștergere
    2. Pe la sate se mai pastreaza traditiile, dar nu ca si acum cativa ani in urma, insa la oras au cam disparut de tot.

      Ștergere
    3. Păcat, şi la oraş sunt copii, şi acolo, în seninul lor, ar trebuie să se colinde, vor deveni nişte adulţi cu puţine amintiri în această privinţă, şi-i păcat.

      Ștergere
  9. Sperăm să putem veni...!!Mă leagă enorm de multe amintiri de acest loc minunat, aici mi-am petrecut o bună parte din copilărie, până și la grădiniță tot aici am fost.Mă bucur că păstrați vii aceste tradiții, mai rar o legătură așa frumoasă și strânsă între Preot și enoriașii săi. Dacă nu aș fi în cunoștință de cauză,și nu aș cunoaște cât suflet și implicare depuneți, aș spune că este o poveste aproape ireală și rară în aceste timpuri.Este de admirat tot ce faceți, sunteți un bun pastor , și oamenii va iubesc mult.Imi doresc ca fiecare urbe să aibă un asemenea pastor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să veniţi, Mădălina, să veniţi, nu lăsa timpul să treacă şi copiii să crească fără a se bucura de aceste clipe de bucurie.
      Eu vă aştept cu drag, chiar dacă nu sunt chiar atât de bun păstor cum mă cu căldură mă caracterizezi tu.

      Ștergere
  10. Fie ca Anul Nou sa va aducă la fel de multe bucurii ca îs anul acesta, sănătatea sa nu va lipsească și cei dragi sa se bucure mereu de prezenta Dvs! Cu mult drag,desi departe în km, aproape cu sufletul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc frumos pentru gândul bun şi pentru urări, Nicol!
      Anul ce vine să aducă şi-n casa voastră, dar cu precădere în sufletele voastră, senină bucurie şi speranţă spre a vă bucura de toate cele pe care Cel de sus, zi de zi, vi le oferă prin fiecare clipă de viaţă dăruită.

      Ștergere
  11. Chiar ma gandeam in seara de Craciun ca precis esti dus cu colinda,dar mai ales ca esti insotit de tinerii aceia frumosi.
    Nu ma surprinde deloc ca oamenii iti sunt atat de aproape.
    Eu sper din tot sufletul ca anul care vine sa fie mai generos,macar cu timpul daca nu si cu ceva kilograme.Nu de alta,poate ajungi si tu in randul lumii :))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Die, fără oameni sunt ca fără aer, ştii bine că eu de la vorbit nu dau niciodată înapoi, chiar dacă devin enervant de vorbăreţ uneori. :D
      Timpul nu-l rânduiesc eu, iar de kg ce să mai zic, ştii bine ce dietă disociată-asociată am eu. :)))

      Ștergere
    2. Mda,nu stiu daca n-ar fi bine sa ma asociez si eu la dieta asta disociata :))))

      Ștergere
    3. Eu de când îţi zic, ai fi fost aşa de slabă acum că nici nu te-ai mai fi uitat vreodată la salată. :)))

      Ștergere
    4. Macar in al doisprezecelea ceas sa te ascult,o sa incerc sa schimb abordarea :)))))
      Macar pana la Revelionul cel bucataresc sa fiu in grafic.

      Ștergere
  12. Astea-s darurile cele mai de pret, impartasind bucuria nasterii Domnului, puneti totodata o piatra cladind la educatia acestor tineri, traditiile sa nu fie uitate.
    An nou cu sanatate si bucurii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În seninulcopilăriei a sădit Dumnezeu dragostea, de aceea, ori de câte ori suntem prezenţi lângă copii, simţim mângâierea dragostei divine. Eu sper ca ei, tinerii, să culeagă de la mine tot ceea ce este bun, tot ce-i învăţ bine, ei vor fi cei care, peste timpuri, vor duce mai departe aceste tradiţii.
      Un an nou cu spor în cele bune să fie şi la tine, Mihaela!

      Ștergere
  13. Si bine-ai facut. Ai fost unde a trebuit. Ai fost langa oameni, in mijlocul lor. Asta le-a dat energie si lor si ai primit si tu.
    Cat despre timp, zi-mi tu cand ne-a fost prieten? Ca daca te grabesti, nu iti ajunge iar cand stai, timpul se misca si el in slow motion. :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lângă oameni mă simt cel mai bine, Claudiu, pentru ei am fost chemat la slujire, îi ştiu bine pe toţi şi, chiar dacă mai sunt şi din cei care aparent n-au niciun Dumnezeu, gândesc că majoritatea sunt oameni de nădejde.
      Cu timpul, offf, sufletul mi-e tânăr, chiar dacă barba mi-a albit iar prin cap firele d păr sunt la fel de dese ca stâlpii de lumină. :))

      Ștergere
  14. Am citit fara sa respir randurile scrise si mi s-a umplut inima de bucurie vazand ceata de colindattori si in acelasi timp m-a napadit tristetea ca nu am fost acolo, sa va primesc, sa va aud, sa se umple curtea de copii si vazduhul de glasurile lor minunate.. Sunteti un om minunat si un pastor bun, sa ne traiesti intru multi ani Parinte!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anul trecut ne-ai primit tare frumos, Andreea, ne-ai primit cu straiele tradiţionale ale zonei frumoase din care ai sosit la noi şi cu inimă bună. Ştiu că nu s-a putut să fii acasă (aici) în acest an, dar ştii la fel de bine că biserica ţi-e mereu deschisă şi că, la anul, de vei fi în ogradă, te vom colinda cu bucurie.

      Ștergere
  15. Pentru ca tot ati adus in discutie filmul...eu va recomand filmul "Miracole din cer"(Miracles from Haven) ,film inspirat de caz real!Dati-l mai departe ca recomandare!Merita,ajuta,inspira,bucura,da de gandit!
    Il puteti gasi online cu subtitrare in romana.
    Pe yt,va recomand sa vizionati filmul rusesc "Bunica" si filmul romanesc atat de putin cunoscut,"Intoarcerea la dragostea dintai"!Superbe si acestea.
    Despre "Bunica", puteti chiar purta unele discutii cu iz teologic la o intrunire cu tineretul.
    Un an nou inspirat si rodnic!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cum îmi va permite timpul, fie măcar şi-n oboseala serii, am să caut filmele recomandate de tine şi am să le urmăresc.
      Îţi mulţumesc frumos de recomandări şi-ţi doresc un an nou binecuvântat cu spor în cele bune şi răbdare-n toate cele rânduite de Sus.

      Ștergere
  16. Și eu v-am pomenit, am știut că sunteți dedicat comunității, și mai știu că este o minune pentru comunitate, copii, părinți și bunici, faptul că există o luminiță curată ce-i unește și călăuzește. Acea lumină sunteți Dumneavoastră. Frumoase fotografii, momente unice, emoționant! Doamne ajută. La mulți ani! Să ne trăiți mulți ani fericiți, Părinte drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ştiu că m-ai pomenit, Melinda, şi-ţi mulţumesc pentru asta. Nu sunt precum zici tu (şi mulţi dintre prieteni) că sunt, adică mă supraapreciaţi, căci eu sunt doar un om simplu de la ţară şi un slujitor căruia îi place tare mult să slujească şi să stea de vorbă cu oamenii. Îţi mulţumesc frumos pentru gândul bun şi-ţi doresc binecuvântate clipe de bucurie, cu spor în cele bune, anul ce vine!

      Ștergere
  17. Ce frumos la voi acolo, Padre! Ce bine că tinerii din sat te au în mijlocul lor și duceți mai departe tradițiile!
    Îmi amintesc cu nostalgie vremurile când colindam și eu cu ai mei consăteni, cu câtă nerăbdare așteptam sărbătorile de iarnă.... Eh,pe aici e așa, o harababură. Se perindă pe la uși cu 2-3 zile înainte, de dimineața până seara, haotic, fel și fel de persoane, care numai la covrigi sau cornulețe nu se uită.... :( Să ai sărbători cu bine, în continuare și să ne vedem sănătoși și în noul an!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oraşul s-a desacralizat aproape complet, Meri, iar secularizarea bate şi pe la porţile satelor. Nu am nimic împotriva progresului, oamenii sunt datori să exploreze, dar să nu uite nici de cele ale sufletului, în definitiv, ce am fi dacă n-am avea sufletul, nu?
      Să dea Domnul să ne vedem cu bine anul ce vine, că pe-aci, prin virtual, ne vedem mai des.
      Un an nou cu bucurie să ai alături de băieţii tăi!

      Ștergere
  18. Esti de admirat, Padre, pentru tot sufletul pe care in pui in slujba enoriasilor. Frumoase randuri, frumoase obiceiuri, frumosi oameni.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei, nu sunt de admirat, sunt doar un om simplu, mă ştii şi tu la fel de bine. Plus de asta mi-e drag de oamenii încredinţaţi mie spre păstorire, ei sunt cei care mă animă în slujirea mea.

      Ștergere
  19. Am pe-o filă de dor amintirile unor sărbători de poveste. Pitită după un colț de geam împodobit cu steluțe de-o iarnă adevărată, priveam cu emoție și cu teamă la cetele de colindători, cetele de mascați, iubeam capra, mă temeam de urs dar savuram cu bucurie fiecare clipă. Din gând în când îmi mai treceam năsucul prin ușă, să respir parfum iernii, să-mi simt nările vibrând în răsunetul cântărilor. Simt mână de adult trăgându-mi căciula pe urechi și fularul la gură, simt firul fulgilor de nea poposiți pe gene ori strecurați în cizmulițe, mă rog să nu uit niciodată, colindul inimii celor plecați dar nu îndepărtați și știu că-ntr-un cândva ne-om întâlni. Faci tu ce faci și mai descui câte-un sertar... Îți doresc, vă doresc, doresc tuturor, sănătate, cuvinte de suflet, ca acestea, priviri calde, mai multă omenie, mai multă înțelepciune de-a ne rostui viața cu senin și bucurie! La mulți ani, prietene drag, păstor și-al sufletului meu, aflat mereu la distanța unui gând.

    RăspundețiȘtergere