joi, 12 februarie 2015

MIERE DE TRÂNTOR


Scârţâitul porţii e primul semn al sosirii, căci cel de-al doilea, de multe ori, e cel al cadrului de bicicletă trântită de gardul ce fusese odinioară drept. Primul meci se defăşoară în curte, adversar fiind bietul câine, legat şi el cu-n lanţ mult prea greu, poate nelăsat slobod de când era căţelandru. „Numai jigodii, doar asta am la bătătură”, răsună printre dinţi, oarecum şuierat.
Cu ani în urmă, la nuntă, printre sârbe  şi geamparale, se lăuda zor nevoie că i-a pus Dumnezeu mâna-n cap, că i-a dat tot ce şi-a dorit, că-i tânăr, că are maşină şi că acum are femeie cum n-are altul, o albinuţă. E drept, poţi spune că i-a pus Cel de sus mâna-n cap, dar sticla-n mână nu Dumnezeu i-a pus-o. Că deşi nu arăta asta mereu, când scăpa, apăi sfârâia tirbuşonul de-atâta învârteală.
Trecut-au anii, că ăsta-i rostul lor, să treacă, numai că la unii au trecut cu bucurie, iar în stupul  lor, fagurii tot goi, căci umblatul din floare-n floare e lucru uşor,  dar când risipeşti ce ai, nu când aduni. „Şi-apoi ce”, zice el, „merit şi eu ca orice om un pahar, că de aia muncesc. Adică să mă comande femeia ca pe alţii care nu ies din casă decât la zile mari? De-ajuns că-s numai miere, altele-s de mult plecate de la bărbaţi”.
Zice Scriptura aşa: „bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului”.
În colţul bucătăriei, pe marginea canapelei luate în rate, femeia  împacheta câteva ţoale luate de pe culmea de rufe. Tăcea, de fapt iar fi fost greu să vorbească, buza de jos era aproape la fel de umflată, toate vecinele ştiau cât de greu „s-a lovit” de manivela puţului. În ultima vreme se tot „lovea” de diverse lucruri, pare-se că de la excesul de „miere”.  „Ia”, zice el, aruncând dintr-o sacoşă o ciocolată, „ţi-am adus ceva bun, să te-ndulceşti, că eşti prea acră cu mine uneori”. Noroc cu revistele de sport, mai pun câteodată, promoţional, şi câte ceva dulce, poate-poate vor fi mai mulţi cumpărători.
Măcar dacă te uitai”, zise ea într-un târziu, „ai fi văzut că-i ciocolată amară, aşa cum ni-i viaţa în ultimiii ani”.  „Bine că eşti tu deşteaptă, prost eu că ţi-am adus-o, că nu meriţi nimic, nici măcar cât jigodia aia din lanţ”. Într-o fracţiune de secundă ciocolata-i fu smulsă şi arucată pe jos, iar palma grea, ca din senin, răsună până-n paharele de pe poliţa de deasupra televizorului. „Fă, gâmbo, am zis să-ţi fac o surpriză, dar n-am cui, văd că nimic nu ştii, degeaba te uiţi în televizorul ăla toată ziua! E sfântu’ Valentin, dar ce ştii tu ce-i aia iubire, tu doar cu critica, că beau, că umblu, că fac scandal, că nu fac nimic”.
Zice  Scriptura: „în iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire”.
Pe ecranul micului televizor din bucătărie taman rulează un promo cu mult roz, parcă prea mult roz, ori poate că inimioarele roşii ce cad ca o ploaie de stele accentuează rozul acela strident. „Vezi de te îmbracă, diseară ieşim niţel, am vorbit cu băieţii, vă scoatem la un suc ca-n vremurile bune, să mai vorbeşti şi tu cu fetele, să mai bem şi noi o bere. Să vezi, o să fie baloane, frişcă, ciocolată, de toate. Hai, că altele ar da multul cu multul să fie în locul tău. Ia zi, mă mai iubeşti”?
Zice Scriptura: „aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe însăşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte”.
Poţi iubi la comandă într-o zi, iar de-a doua zi să-ţi vezi de treabă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplată?  E musai să demonstrezi, tot într-o zi anume, cât de mult poţi iubi folosindu-te de artificii mieroase, de dulcegării? Oare nu e mai bună o bucată de brânză cu mămăligă şi ceapă, cu înţelegere tot timpul, decât o miere de trântor servită la zile mari?

Zice Scriptura: „dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.”

24 de comentarii:

  1. Adevarat ai grait Padre!
    Dragostea adevarata nu are nevoie de o zi anume pentru a fi dovedita,ba chiar are nevoie de putine vorbe.
    De cele mai multe ori primesti exact cat oferi.
    Multe lucruri si-ar gasi rezolvare daca ne-am lasa invaluiti de dragoste,de bunatate,de intelegere.
    Seara buna la casa ta Padre.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi cu toate astea, cum vedem zi de zi, oamenii tot răul, tot ura, tot iubirea de sine aleg, Die. Şi mai rău este că, culegând roadele, îşi hrănesc şi fii cu aceeaşi răutate.
      O seară bună şi liniştită să fie şi la voi!

      Ștergere
    2. Din nefericire asa este.
      Dar mai exista situatii in care copii,vazand "raul",reusesc sa aleaga binele.

      Ștergere
  2. Sunt, și din păcate, vor mai fi astfel de exemplare. Ei se privesc și se văd oameni, dar oare văd, simt și golul din sufletele lor?! Mă doare mult neputința noastră,, a fiecăruia dintre noi, și a noastră, în întreg, mă doare că sunt multe situațiile în care suntem martori privind cum unii se distrug și-i distrug pe cei apropiați, dragi. Clar,nu-i nevoie de-o singură și anume zi pentru iubire, fiecare zi ar trebui trăită cu drag de oameni, cu iubire, cu respect, cu încredere!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar dacă repet unele vorbe, scrise-n altă pagină (şi-mi aparţin), aceşti oameni sunt asemenea pomilor ce înfloresc dar nu rodesc, adică nu-şi duc rodul până la coacere. Sunt liber în acţiunile lor, liberul arbitru funcţionează la tot omul, numai că pe unii nu-i duce la eliberare, ci la robie sufletească.
      Iubirea de zi cu zi, chiar dacă-i manifestată în lucruri aparent banale, e mult mai sănătoasă decât cea "demonstrată" la zile mari. Uneori un vas spălat ori o cameră aspirată pot face de 10 ori mai mult decât un buchet de flori. Părerea mea, desigur.

      Ștergere
  3. M-am amarat un pic citind, stiu ca exista realitati crunte!
    In cazul nostru, recunosc ca nu mai serbam sarbatori din astea, dar dragostea noastra se manifesta si mai mult atunci cand necazul impunge si avem nevoie de unitate si de sprijin unul de la celalalt si amandoi odata de la bunul Dumnezeu! Cred cu tarie ca acolo unde exista educatie morala, spirituala si sufleteasca, dragostea este exact asa cum scrie atat de frumos in biblie. Seara frumoasa, Padre!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Laura, ştii bine că de felul meu sunt mai vesel, numai că, am zis că trebuie să scriu şi despre realitatea lumii înconjurătoare, chit că nu stau bine cu timpul. Am zis să scriu taman pentru că mă zgârâie pe retină şi-n urechi aceste false mesaje ce răzbat din faţa calculatoarelor, televizoarelor ori ziarelor în aceste zile.
      Cum ziceai, cel puţin într-o familie, dragostea se vede, se căleşte, în anii petrecuţi împreună, cu bune şi rele, cu boală şi sănătate, cu veselie şi tristeţe, că deznădejde şi speranţă.
      Seară binecuvântată să fie şi la voi!

      Ștergere
  4. A fost o poveste trista dar ff adevarata.nu ne trebuie o zi anume sa ne spunem cuvinte frumoase,,,eu cred ca dragostea se cladeste cu multa incredere,respect si greul vietii te uneste oarecum cand ai pentru ce lupta.sarutmana Parinte. ElenaP.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Elena, ţie viaţa ţi-a arătat că poţi merge mai departe, chiar dacă într-un punct, la vreme de tinereţe, ai avut de înfruntat o mare încercare. Vezi, cu dragoste, cu răbdare, ţi-ai croit un drum nou, chit că greutăţile nu se dau duse definitiv.
      O zi binecuvântată să fie la voi!

      Ștergere
  5. Ai reusit Parinte sa ma faci sa pling,ce bine ar fi sa citeasca cei care fac,nu cei ce primesc.Tot binele din lume

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-aş fi bucurat să ştiu că lacrimile-s de bucurie, dar ştiu că ele vin din înţelegerea clară a faptului că-s mulţi cei care încă trăiesc o falsă viaţă, ofilind, cum se vede, şi vieţile celor de lângă ei.
      O zi bună să fie şi la casa voastră!

      Ștergere
  6. V-am admirat, încă o dată, talentul scritoricesc. Şi aş fi vrut să fie poveste...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mariana, offf, mulţi îşi doresc o viaţă de poveste, destui sunt cei care din vieţă se aleg doar cu povestea. Şi tu scrii frumos, că dacă n-aş şti, aş mai zice. Îţi mulţumesc pentru apreciere şi-ţi doresc un weekend binecuvântat!

      Ștergere
  7. Prea amara mierea asta, Padre. dar noi am mai discutat despre asta. Iar solutii... eu pot sa vindec trupul. Sufletu insa ramane pe seama ta si a confratilor tai(care, iertat sa-mi fie, nu intotdeauna gasesc cuvantul care, nu sa vindece, cel putin sa aline, sa le arate luminita care exista undeva pentru fiecare dintre noi, doar ca nu stim unde sa privim)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ştii bine, Tiana, ştii bine cât de îndărătnici sunt oamenii la tratament, e greu să-i dai amara doctorie pentru a merge mai departe când ei s-au obişnuit cu dulceaţa plăcerilor vinovate şi nevinovate ce le produce rău.
      Depre vrednicia celor dintr-un sistem sau altul nu zic nimic, sunt un prea mic slujitor al lui Dumnezeu şi-al oamenilor pentru a mă mai face şi judecător.
      Desigur, e loc de mai bine, mult loc chiar.

      Ștergere
  8. Asta-i amara tare, Parinte! Amara ca viata multor femei, din pacate...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În astfel de condiţii nici viaţa bărbaţilor nu cred că-i dulce, nu cred că ei sunt mulţumiţi cum trăiesc şi se manifestă, doar că din mândrie, poate şi din ignoranţă, rămân în această continuă cădere atât spre pierzarea lor cât şi a celor de lângă ei.

      Ștergere
    2. Saraca femeie. Cred ca e la amandoi si o convingere a neputinței, a unei totale lipsa de încredere si speranța, pe langa cele ce le-ati zis despre el. Dar mândria la el? De ce anume ar putea fi mândru?

      Ștergere
  9. Victoria Hanganu12 februarie 2017, 18:36

    Da...din pacate este crunta realitate,expusa ca grija si talent ,padre !Multumesc...este cumplit de trist sa intalnesti si sa suporti astfel de indivizi,pe care de voie de nevoie jumatatile lor ii suporta si doar cu ajutorul lui Dumnezeu ! Pacat de viata traita in chin si durere ,de tineretea consumata intre sticle si pahare,in speranta unei zile de maine mai bune ! Seara armonioasa padre...sa fim sanatosi sa putem fi puternici !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aproape că-s momente în care nu trebui să existe talent pentru redarea unor clişee de viaţă, pentru că aceste aspecte trebuie să fie redate aşa cum sunt, chit că asta asta ar presupune o durere şi mai mare.
      Viaţa este un dar complex pe care-l împărţim cu cei din jur. Este foarte adevărat că unii se hrănesc cu vieţile celor din jur, dar asta nu poate fi măsurat cu niciun aparat, e doar o stare de fapt născută din lipsa iubirii, bazată doar pe nişte obligaţii asumate într-un moment în care credeau că l-au apucat pe Dumnezeu de picior.
      Seară minunată să fie şi la casa ta!

      Ștergere
  10. Părinte, sărbătoarea este strict comerciala nu are nimic de a face cu iubirea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu ştiu asta, dar cei mai mulţi nu cunosc acest lucru, mesajele subliminnale din reclame îi face să creadă că această zi chiar e una a iubirii.

      Ștergere
  11. Din pacate, se intampla ca timpul sa schimbe oamenii, iar cel ales cu sufletul sa se transforme, iar viata sa devina amara. Ce sa faci in cazul asta ? Poti avea o tinerete frumoasa si o batranete de groaza...

    RăspundețiȘtergere
  12. Oricat de mare si frumoasa a fost dragostea de inceput, eu cred ca nimic, nici chiar dragostea pentru copii care au aparut intre timp, nu trebuie sa te mai tina nici un minut langa asa un barbat. Nimeni nu merita sa suporte asa o viata. Asta e parerea mea. N-am crezut niciodata ca o singura zi poate sa fie de ajuns sa-ti arati iubirea pentru cel de langa tine. O zi buna Padre!

    RăspundețiȘtergere