joi, 3 martie 2011

AM CEL MAI FRUMOS TATUAJ DIN LUME


Pentru că sunt momente în viaţa mea, anume momente de slăbiciune, când doresc să fiu şi eu ca ceilalţi, să pot să mă laud cu trupul meu, care de altfel e la fel de putregăios ca al oricărui om, am hotărât să-mi arăt tatuajul. Poate că veţi fi surprinşi să ştiţi că am un tatuaj, adică o marcare într-un anumit loc al corpului care să mă facă deosebit. E destul de complicat să alegi un loc unde să-ţi faci tatuaj fără să stârneşti priviri de tot felul. Cu toate acestea vreau să vă spun că eu am un tatuaj făcut în urmă cu mult timp, unul pe care l-am expus tuturor  unul special care nu iese în evidenţă decât în anumite momente, deşi normal ar trebui să se vadă mereu.
Acum nu aş vrea să mă judecaţi greşit pentru că nu doresc să ascund nimic de nimeni. Dacă trebuie să fiu corect trebuie să fiu până la capăt. Apoi trebuie să vă mai spun că nu e ceva deosebit să ai un tatuaj, pentru că au mulţi tatuaje. E important modelul şi modul în care tatuajul te reprezintă şi te diferenţiază între ceilalţi. Unii le au stridente, alţii înfricoşătoare, unii cu semne obscene, alţii cu diferite patimi ale vieţii. Acestea reprezintă crezul fiecăruia. Al meu e deosebit prin faptul că nu se şterge în nici un fel. Înainte de a vă spune locul unde am tatuajul aş dori să vă spun că mai are proprietatea de a-şi schimba forma. Tatuajul meu este special şi pentru faptul că rezistă chiar şi după ce voi muri, deoarece tatuajul meu, semnul care mă diferenţiază de unii dar mă aseamănă cu alţii este sfântul botez. Este semnul pe care-l port în trupul meu până dincolo de moarte. Trupul meu ca templu al Duhului Sfânt, este locul în care Dumnezeu şi-a făcut simţită prezenţa, locul în care şi-a pus amprenta pentru a mă face creştin. Şi doresc să nu mă criticaţi pentru comparaţia făcută, pentru că dacă pentru unii un desen cu femeia iubită în tinereţe este un semn al bărbăţiei care e obligatoriu să troneze pe bicepşi, pentru mine e obligatoriu să port semnul luminării mele, din pruncie şi până la moarte. Unii renunţa la însemnarea făcută cu lucrarea Duhului Sfânt şi se botează a doua oară, a treia, încercând să schimbe firea dintâi, pecetea primară sau dacă vreţi(iertată să-mi fie comparaţia)tatuajul care ne-a însemnat fiinţa oferindu-ne posibilitatea de a ne afirma şi bucura cu numele de creştin.
Conform dicţionarului tatuajul mai înseamnă marcarea cu un anumit desen al animalelor spre a fi recunoscute de stăpân. Tatuajul meu, însemnarea mea, botezul meu reprezintă ridicarea mea şi a celor de o credinţă cu mine din starea animalică şi trecerea în rândul acelei turme iubite de Stăpân.
E de prisos acum să vă spun unde am tatuajul. Dar pentru cei ce nu au înţeles să ştie că îl port în inimă, în minte, în suflet. Nu îmi este ruşine cu el şi mărturisesc că reprezintă poarta de intrare în împărăţia cerurilor. Am cel mai frumos tatuaj din  lume.

16 comentarii:

  1. Parinte, sa stiti ca ieri dupa amiaza si azi ma gandeam la un lucru si anume:Oare ce "merinde" va mai pregati parintele....
    Chiar nu m-am gandit la tatuaj.Multumesc lui Dumnezeu ca si eu am acelasi tatuaj ca si al dumneavoastra!Domnul sa va binecuvante!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ehe, merindea vine din Scriptura si de la Biserica. Eu pot oaresce firimituri duhovnicesti sa ofer, pentru ca mlt mai am si eu de invatat si poate ca inca nu sunt calit in credinta in asa fel incat sa nu cad in ispita. Dar, pentru ca Dumnezeu m-a ales sa duc crucea preotiei, trebuie sa ma ostenesc a marturisi Cuvantul, cu cuvintele mele de multe ori neinspirate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aţi scris îndrazneţ, parinte Victor, dar frumos şi adevarat. Îmi place foarte mult!
    Pecetea darului Duhului Sfânt...oare suntem conştienţi de valoarea acestui dar? Suntem pecetluiţi şi însemnaţi, această pecete ne revendică pe viaţă...suntem ai lui Hristos...dar nu-i destul. Trebuie să vrem să rămânem mereu ai ai Lui. Ferecaţi în dragostea Lui.

    RăspundețiȘtergere
  4. De aceea am spus ca uneori nu se observa ca suntem pecetluiti cu pecetea Duhului Sfant. Doar in anumite momente ale vietii dovedim ca suntem crestini. Apoi cu siguranta ca nu cunoastem valoarea acestui dar. Ca altfel cum am mai arunca margaritarele inaintea porcilor. Sfantul apostol Pavel spunea: "de acum nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine", constientizand lucrarea mantuitoare a lui Hristos din el savarsita prin lucrarea Duhului Sfant.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nici nu banuiam la inceput ce vreti sa spuneti;Intradevar Sfantul Duh e cel mai frumos dar care ni se ofera la botez, si ar trebui sa apara tatuat in atitudinea si in purtarea noastra numele de CRESTIN

    RăspundețiȘtergere
  6. Ma speriasem rau, chiar asteptam detalii despre tatuaj Apoi m-am prins eu ca ar fi o metafora frumoasa, asa ca la final de destainuire. Frumoasa analogie, numai cum stii tu sa le gasesti puntile ce le leaga de realitati contrare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Câtă timp a trecut de când am scris acest blog, aproape că mi-e şi frică să mă gândesc cât de repede a trecut. Vezi tu, atunci scriam un pic mai mult teologic, acum, după cum cred că ai remarcat, aplic teologia (dacă pot spune aşa) numai prin prisma lucrurilor cu care mă confrunt în viaţa de zi cu zi. Nu ştiu dacă era mai bine atuci ori e mai bine acum, doar cititorii îmi pot spune asta.

      Ștergere
  7. Un botez ca urmare a vointei tale mature...nu mi se pare ceva eronat.Nu il,stergi ,anulezi pe primul!E o continuitate fireasca din perspectiva constiintei si recunostintei tale..inceputul ASUMAT al unei caliri spirituale.
    Altminteri ,sta omul linistit ca are vezi bine pecete divina in frunte...si o tot tine in pacate si rautate!
    Vi se par in realitate oamenii ca se comporta ca si creatii ale lui Dumnezeu...desi au primit prin botez aceasta binecuvantare?

    Nu stiu ce inseamna asa ceva,nu inteleg obligatia revenita...o fac fie din teama ,sau ca asa e traditia,asa se obisnuieste,etc.Astazi adeseori se lasa si cu un ospat si o chermeza pe cinste,,mai ca la nunta!
    In plus,mai ies si niste bani!Asadar ,tot banul la mijloc!

    Vazusem la tv odata un preot ortodox ,deplasat acasa la un manelist faimos...ca ii era copilul bolnav,si nu a vrut sa-l duca la biserica.
    Dupa ce a plecat preotul,familia l-a scaldat in cada si a aruncat cu bani si nu mai stiu peste el, ca sa aiba copilul noroc in viata,bani,frumusete,etc..
    Foarte grav asa ceva,pagan ritual,,nici acum nu stim ca banul sau mamona sunt tot una!
    V-am dat un exemplu despre cat stiu si inteleg oamenii despre semnificatia botezului.

    Popa ala s-a ales si el desigur cu bani frumosi(ca de ,serviciu,casa mare,doldora de bani)..si ce-i asta,,numai sfintenie nu vaz!

    ps;Sa nu va fie cu suparare,dar nu sunt defel de acord sa cereti bani pentru botez sau inmormantare!Intr-un ritual sfant ,nu au ce cauta banii!
    Vedeti,tribut din toate partile se cere bietului muritor pe lumea asta de cand se naste si pana moare!

    Donatii,fiecare dupa cat poate,e altceva!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă uit în statistici şi văd că acest blog din 2011 încă are multe vizualizări, dar nu ştiu de ce, gândesc că fie datorită titlului, fie datorită pozei alese atunci. În fine... .
      Taina botezului este taina intrării în creştinism, cea fără de care, doar cu anumite excepţii, nu se poate intra în împărăţia cerurilor ("de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu". Ioan III-5 Bun, la începutul creştinismul se botezau mai mult cei maturi, dar şi copii. În Faptele Apostolilor avem locuri în care ni se relatează acest aspect, căci a fost botezat sutaşul Corneliu cu toată casa lui, a fost botezată toată casa lui Ştefana şi casa Lidiei la fel, adică titularii casei cu toţi cei din casă, de la mic la mare, la casa temnicerului din Filipi spunându-se chiar şi despre veselia de la masa de după botez: "Şi i-au grăit lui cuvântul lui Dumnezeu şi tuturor celor din casa lui....s-a botezat el şi toţi ai lui îndată. Şi ducându-i în casă, a pus masa şi s-a veselit cu toată casa, crezând în Dumnezeu". Faptele Apostolilor XVI, 32-34
      Este foarte adevărat că pruncul (aparent) nu ştie, dar să ne gândim că pruncii recunosc glasul mamei, pieptul ei, glasul celor din casă şi chipurile lor, oare să nu recunoască ei chipul divin după care au fost creaţi? Şi apoi, Hristos Mântuitorul a fost tăiat împrejur, ca toţi evreii, la 8 zile, oare pruncii de-atunci ştiau ce li se întâmplă? Părinţii au obligaţia morală să-i crească în învăţătura Bisericii cu frică şi dragoste atât de Dumnezeu cât şi de apropaele. Botezul, dacă vrei, e ca un foc în lucrarea Duhului Sfânt. Atunci e cu flacără, mai apoi rămâne doar jarul ce mocneşte în suflet, aprins fiind în momentele de pocăinţă, la scaunul de spovedanie, când spălăm, tot ca la un botez, conştienţi, păcatele săvârşite.
      Şi da, eu nu cer bani la botez, înmormântare şi cununie, banii care mi se oferă (slujbele sunt benevole) sunt chitanţaţi până la ultimul leu şi folosiţi la fel de corect, atunci când este nevoie, cu acte în regulă.
      "Lăsaţi copiii să vină la Mine că a unora ca acestora e împărăţia cerurilor" Şi ar mai fi ceva, psalmistul zice aşa: "din gura pruncilor şi a celor ce sug a săvârşit Dumnezeu laudă".
      Să avem încredere în lucrarea Duhului Sfânt, să nu ne gândim la copii doar prin prisma gândurilor şi a puterii minţii, sufletele au altă rânduială, iar noi trebuie să le purtăm de grijă, inclusiv duhovniceşte, încă de la naştere.

      Ștergere
    2. Sunt perfect de acord cu acest botez al omului prunc,,,dar nu am nimic potrivnic cu un al doilea botez,al omului matur,asa cum procedeaza unii protestanti.
      Biserica taxeaza botezul,cununia religioasa,inmormantarea!Fireste cu chitanta ca sa mai ia si statul ceva!Unii o fac pe sest fara sa taie chitanta!

      Te nasti pe acest pamant,dai bani,mori,dai bani!E STRIGATOR LA CER!
      Un loc de inmormantare nu ar trebui sa se cumpere!
      Barem atata sa fie gratis in lumea asta,,locul de veci!
      La maniera asta ,maine poimane o sa platim si aerul pe care il respiram!
      Deja exista aeroporturi cu taxa pentru nu stiu ce aer conditionat!
      Ce lume!

      Ștergere
    3. Al doilea botez nu există şi nu trebuie să existe, Scriptura spune clar "există un Domn, o credinţă şi UN botez" Efeseni IV-5, pentru că un al doilea botez ar însemna o bătaie de joc la adresa Sfântului Duh, cel ce a lucrat la Taină atunci când s-a săvârşit prima dată, iar asta echivalează cu hula împotriva Sa, păcatul de neiertat, după cum bine ştim. Bine, aş mai putea aduce şi alte argumente, dar ăsta-i principalul, e de căpătâi. Aaaa, dacă cinev fost botezat în alt cult creştin, cu un botez invalid (o singură afundare), atunci da, săvârşim din nou botezul cu întreită afundare (în numele Sfintei Treimi).
      Nu toţi preoţii taxează, ori cum ar zice unii prieteni de-ai mei, doar popii taxează, nu preoţii. Dacă este benevol şi omul vrea să-ţi dea o sumă anume, fără să-i fie impusă şi-i dai chitanţă, nu cred că-s probleme. Probleme sunt acolo unde se impune, uneori cu o autoritate ce nu face cinste hainei preoţeşti.
      Locurile de veci nu se cumpără, doar se concesionează (la mine la parohie 50 lei pentru 7 ani). Nu cred că-i o sumă mare, practic ar fi cât o sticlă de suc acidulat pentru un an de zile. În fine, aceste reguli nu-s făcute de mine. Într-un fel e corect, unii chiar trebuie responsabilizaţi, măcar aşa, fiindcă nu mi se pare corect ca un om să vină să te întrebe unde or fi părinţii lui îngropaţi, că el n-a mai trecut pe acolo (pe la mormânt) de 20 de ani. Plus de asta, mai nou, la succesiuni, sunt nptari care cer şi actul de concesiune de la cimitir, ceea ce înseamnă că măcar pentru partea civilă să fim puţi la punct dacă sufleteşte mai avem mult de lucru.


      Ștergere
    4. Parinte,am spus, nu inteleg prin al doilea botez un fel de anulare a primului.Tot de Duhul Sfant e vorba...dar il vaz ca un fel raspuns matur,constient din perspectiva celuia ajuns la o hotarare marcanta ,decisiva in privinta dedicatiei tale catre cele bune si sfinte.Un fel de angajament,de examen al unei constiinte, de feed-back om -Dumnezeu.
      ...
      Un elev este primit intr-o scoala,are binecuvantarea de a invata,dar asta presupune fireste si obligatia ca printr-un examen final sa confirme ca a invatat.
      Doua trepte ale aceluiasi proces!
      Ma rog..zis-am si eu.
      Locul de veci...e bucata de pamant care ca cetatean al Terrei ai logic dreptul fara sa platesti cuiva ceva.Pamantul e dat de Dumnezeu,nu e al oamenilor la urma urmei!Un drept elementar!
      Apoi, toate adunate pentru o inmormantaare te costa,nu gluma!In loc sa-ti plangi persoana decedata,stai si te gandesti cum sa faci rost de bani.

      ps;Te costa cat vreo 4,5 salarii mediu pe economie...hai sa avem pardon,e strigator la cer!
      Desigur, in mediul rural e mai ieftina socoteala.
      Pacat.

      Sper sa nu mi-o luati in nume de rau,,,doar exprim ceea ce simt si gandesc eu,atat!
      Cand ceva ma doare,ma revolta...o spun!






      Ștergere
    5. Bag seama că ai înţeles cât-de-cât cume cu botezul. Este un singur botez, repetarea lui nu poate fi valabilă decât în forma botezului cu lacrimi (taina Spovedaniei), care, dacă se face cum trebuie, este un real examen de conştiinţă; se mai poate un botez, cel al sângelui, adică mucenicia, dar deja vorbim despre lucruri mari, căci suntem departe noi de această tărie, pentru care motiv, să rămânem cu Taina Botezului primită în pruncie şi să păstrăm haina aceasta a Luminii cât mai curată, crescând cu Duhul, cum creştea şi Hristos, în fiecare zi a vieţii noastre.
      Revenind la cele pământeşti, să nu crezi că nu sunt de acord cu cele spuse de tine. Eu am tot repetat prin mediul virtual de ani buni că acolo unde un preot cere foarte mult există metode de îndreptare, unele chiar la mâna credincioşilor. Personal, până acum 2 ani nu am avut nicio taxă la cimitir, asta în 20 de ani de preoţie. De acum 2 ani, de când se concesionează locurile, am reuşit să obţin cea mai mică sumă posibilă pentru aşa ceva, cum spuneam, 50 pentru 7 ani. Trăim în mileniul III, un cimitir trebuie întreţinut, nu putem lăsa pe fiecare să vină să-şi facă curăţenie când poate, pentru că asta ar însemna ca unul să vină azi, celălalt poimâine, altul peste o lună şi practic să nu se vadă curat uniform. Aşadar, din aceşti bani se fac erbicidări, se coseşte, se cumpără diverse materiale pentru garduri şi alte materiale specifice locului. Dacă aş spune că la înmormântare unii epatează şi cumpără băuturi scumpe, coşciuge de firmă, haine asemenea, mâncăruri din abundenţă şi alte lucruri care nu prea au treabă cu înmormântarea, dar se vaită că nu au niciun leu,mă crezi? Nu vorbesc de parohia mea strict, pentru că aici oamenii m-au ascultat şi încearcă, eu aşa cred, să dea înmormântării atenţia ce face trimite mai ales la partea spirituală, nu exclusiv materială. Dacă cineva spune că l-a costat o înmormântare 5 mii lei nu înseamnă că asta l-a dus doar cele ale bisericii, ci fala cu care a vrut să treacă prin acel moment. Sincer, şi asta poate fi probat, la mine în parohie, strict cu ale bisericii, nu cred ca cineva să cheltuiască mai mult de 200 lei, inclusiv cu lumânările cumpărate (fără să i se impună).
      Înmormântarea, financiar vorbind, conform dispoziţiilor sinodale este BENEVOLĂ, ceea ce înseamnă că omul plăteşte cât doreşte.

      Ștergere
    6. Eu am vorbit ca nota generala,,nu ca un atac la persona!...intersati-va!
      Benevola?,,,teoretic, de ochii lumii,practica altceva arata!Preotul spune clar cat te costa,nu cat poti sau doresti tu!Realitatea!

      Ștergere
    7. Asa ca idee,un articol.Nu iau in calcul bogatasii!

      http://www.realitatea.net/cat-costa-sa-mori-in-2014-cat-plate-ti-pentru-o-inmormantare_1502047.html

      Ștergere
  8. Am uitat sa mentionez(ptr cei care citesc,ca dv v-am mai spus-o daca imi aduc bine aminte), sunt ortodox.
    Dar nu acel gen care condamna alte culte crestine minoritare...sunt parti bune si mai putin bune la acestea,sunt de acord si nu in anumite privinte.
    Cult religios infailibil nu exista in opinia mea!
    Eu cred ca oamenii prea trambiteaza ca sunt credinciosi,prea fatarnici,ipocriti...as prefera sa-i aud spunand "il caut pe Dumnezeu"..vb lui Pascal,"sa-L cauti gemand"!
    Pana la sfarsitul vietii tale!

    RăspundețiȘtergere