duminică, 19 septembrie 2010

PUBLICITATE

Nu ştiu dacă sunt pe lumea sta persoane cărora să le placă publicitatea. Poate celor ce lucrează în domeniu sau poate doar celor mai sadici le place să urmărească clipurile publicitare care par să nu se mai sfârşească atunci când urmăreşti un film bun, ori altceva captivant. E cumplit să vezi cum eşti minţit pe faţă în timpul tău liber despre produse minune, cum îţi pierzi cheful de a mai urmări filmul, ori cum cazi pradă somnului fără să ştii finalul.
Oricum aţi înţeles ideea. Dar mai e ceva. Noi înşine suntem nişte panouri publicitare ambulante, pentru că noi purtăm fără să ne plătească nimeni produse cu mărci pe ele, facem publicitate, şi plătim această publicitate. Ba mai mult unii săracii nici măcar nu ştiu cu ce se îmbracă. Poartă lumea tricouri, blugi şi alte hanţe cu inscripţii în diferite limbi ale pământului, care inscripţii sunt înjurături, glume nesărate, îndemnuri rasiste, sau cu inscripţii creştine care-ţi spun că Iisus te iubeşte.
Eu de fapt aici vroiam să ajung. Vezi la câte o cârciumă, sau pe la mare, ori pe la munte, câte o persoană cu tricou imprimat cu sigla Iisus te iubeşte. Aceste persoane stau cu câte o halbă mare de bere în faţă, cu ţigara în colţul gurii, arătând lumii cât de mult îi iubeşte Iisus. E, ce ziceţi? Nu e şi asta tot publicitate?
Vă spun deoarece Evanghelia zilei din duminica de după Înălţarea Sfintei Cruci spune aşa „ cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”. Careva să zică noi am putea totuşi să facem publicitate, dar prin fapte, nu prin vorbe sau ţoale. Dacă ar fi să purtăm câte o cruce în spate printre oameni măcar şi 15 minute, ni s-ar părea o corvoadă şi o umilinţă, am deveni asemenea lui Hristos, şi poate nu ne face plăcere acest lucru.
Ar fi interesant să vă cronometraţi într-o zi câte minute de publicitate vizionaţi, deşi nu vă face plăcere, şi câte minute vă rugaţi sau citiţi, fără a mai da vina pe lipsa de timp, că doar l-aţi pierdut pe reclame.
În rest, reclama e sufletul comerţului. Aşa că nu mă supăr dacă faceţi publicitate cu adresa mea de blog. Poate cine ştie, vom vedea că Iisus ne iubeşte şi fără tricouri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu